Curtea de Apel București ar putea da, marți, un prim verdict în dosarul de mare corupție în care sunt judecate Elena Udrea, fost ministru al Dezvolătrii și Turismului, fiica fostului președinte al României, Traian Băsescu, Ioana, dar și fostul președinte al CJ Tulcea, Victor Tarhon și alte persoane, pentru modalitatea de finanțare a campaniei prezidențiale din anul 2009.
În acest dosar judecătorul de caz a încheiat dezbaterile la jumătatea lunii ianuarie iar până la acest moment a amânat stabilirea verdictului de două ori.
Un procuror DNA a cerut, la finalul lunii ianuarie, la Curtea de Apel București pedepse uriașe pentru fostul ministru al Turismului Elena Udrea și fiica fostului președinte al României Traian Băsescu.
Magistratul anticorupție a cerut o pedeapsă de peste 15 ani în cazul Ioanei Băsescu și de peste 12 ani în cazul fostului ministrul de la Turism.
„Având in vedere jurisprudența și starea de concurs de comitere a faptelora apreciem că legea penală mai favorabila e Codul penal vechi.
Chiar dacă limitele de pedeapsa sunt mai ridicate decât cele din Codul penal nou. Condamnați pe inculpata Udrea Elena pentru cele șapte fapte, aflate în concurs.
Limitele pedepsei sunt de la 3 la 12 ani. Dozarea pedepsei trebuie sa fie corespunzătoare urmare modului în care a înțeles să se folosească de sarcinile si funcția avute.
Orientați pedeapsa spre maximum special al acestei fapte de instigare la luare de mita.
Pentru faptele de spalare de bani dispuneti condamnarea ei la o pedeapsa spre maximum pentru patru fapte de spalare de bani.
Toate faptele sunt în stare de concurs real. Vă rugam să aplicați și un spor de pedeapsa, necesar în virtutea gravității faptelor comise prin prisma funcției si calității sale. A denotat disprețul total față de lege.
Dispuneți stabilirea exectuării pedepsei în regim privativ de libertate”, a cerut proicurorul în fața judecătorului de la CAB.
În cazul lui Nastasia Gheorghe procurorul DNA a explicat magistatului că „el a fost condamnat la patru ani de închisoare și are pedeapsa suspendată sub supraveghere potrivit deciziei iccj din dosarul Gala Bute”.
„Anulați pedeapsa sub supraveghere. Orientaâi pedeapsa actuală înspre medium al pedepsei. Contopiti si stabiliți executarea pedepsei.
Tarhon Victor: o faptă de luare de mită. El a recunoscut faptele dar a menținut o parte din declarațiile. Condamati la o pedeapsa orientata spre mediu”, a mai spus magistratul anticorupție.
„Ioana Băsescu: aveți în vedere ca limitele de pedeapsa pentru delapidare in codul vechi sunt de la 5 la 15 ani. Orientați pedeapsa spre maximum. Când a comis fapta avea calitatea de fiică a președintelui în funcție.
Modalitatea in care ea a recurs la o asemenea modalitate de a delapida o societatea a statului român indică necesitatea unei pedepse exemplare.
Pentru că are și fapte în concurs vă solicităm să orientați pedepsele spre maximum special și pentru celelalte”, este solicitarea DNA în cazul fiicei fostului președinte Traian Băsescu.
În cazul lui Ioan Silviu Wagner procurorul a explicat că „faptul că nu a înțeles ce înseamnă funcția de director, faptul că s-a lăsat tras în proceduri ilegale, trebuie cu sine să conducă la aplicarea unei pedepse cu executare”.
„A recunoscut inițial dar in fața dumneavoastră nu a mai recunoscut. Condamnați inculpatul pentru delapidare spre medium special”, a mai spus magistratul de la DNA.
Pentru Radu Cătălin Andronic, proaspăt condamnat definitiv în dosarul de mare corupție Ferma Băneasca, magistratul a arătat că limitele de pedeapsă pentru fapta de mărturie mincinoasă din acest dosar sunt de la 1 la 5 ani.
„Avand in vedere decizia anterioara vă cerem sa aplicați regulile privind concursul de infracțiuni. Orientați spre maximum de pedeapsă. Totodată să aplicați și un spor de pedeapsă. Decizia de la instanța supremă este de trei ani de închisoare cu suspendare.
Fapta sa are un grad de periculozitate extrem de ridicat. Aplicați și pedepsele accesorii și complementare aferente vechiului cod penal”, a mai cerut magistratul ancticorupție.
Anterior solicitării exprese a pedepselor magistratul de la DNA a reamintit instanței de judecată starea de fapt reținută de procurorul de anchetă, probele pe care acesta se bazează, precum și modalitatea în care cei judecați au încercat să acopere aceste acuzații cu mărturiile unor martori aleși.
„Am arătat cum fondurile din campania electorală date de oameni de afaceri au fost folosite pentru a se asigura încrederea că fondurile publice vor fi remunerate conform contractelor publice.
Însuși unul dintre denunțători spune că în 2009 se făceau licitații pentru contracte care nu erau integrale.
Spunea că a fost contactat de Nastasia care i-a spus ca trebuie sa facă o plată pentru un proiect de media. A spus ca Nastasia i-a spus ca de aceasta plată depinde bună relație pe viitor cu autoritatea publică ce îi face plățile conform contractelor publice existente.
‘Precizez ca la nivelul lui 2009 bugetul era diminuat si nu permitea efectuarea turot plăților, astfel ca se vor acorda plati doar celor care la rândul lor fac plati pentru campanie`, spunea martorul.
Probatorul se întregește cu actele transmise de instituțiile publice aflate pe filieră, între care și cele de la Ministerul Turismului ….”, a explicat magistratul DNA în sala de judecată.
În iulie 2017, DNA i-a trimis în judecată pe Elena Udrea, Ioana Băsescu şi jurnalistul Dan Andronic în dosarul privind finanţarea campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din 2009.
Elena Udrea, la data faptelor ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, implicată direct în campania lui Traian Băsescu, candidat la alegerile prezidenţiale din 2009, a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la luare de mită (două fapte) şi spălare a banilor (cinci fapte).
În acelaşi dosar, Ioana Băsescu, notar public, fiica fostului preşedinte Traian Băsescu, este acuzată de instigare la delapidare şi instigare la spălarea banilor, iar Dan Andronic – de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.
În dosar mai sunt judecaţi Gheorghe Nastasia, fost secretar general al Ministerului Dezvoltării, Victor Tarhon, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea, Ioan Silviu Wagner, la data faptei director general al companiei Oil Terminal.
Sursa: Realitatea Din PMP