Politica Externa· 5 min citire

Conferința ONU pentru climă devine cea mai lungă din istorie, după negocieri fără rezultat

Conferința ONU pentru climă  / Profimedia

Conferința ONU pentru climă / Profimedia

Publicat22 nov. 2026, 15:26
Sursărealitatea.net

COP31 s-a încheiat fără un acord privind schimbările climatice. UE a respins documentul final, iar negocierile din Antalya au stabilit un record istoric de durată.

Eșec major la COP31! Conferința ONU pentru climă devine cea mai lungă din istorie, după negocieri fără rezultat

Conferința Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice, COP31, s-a încheiat într-un blocaj diplomatic, după ce reprezentanții celor aproape 200 de state participante nu au reușit să ajungă la un consens asupra documentului final. Evenimentul organizat în Antalya, Turcia, a intrat în istorie drept cea mai lungă conferință climatică de acest fel, după ce negocierile s-au prelungit cu aproximativ 44 de ore peste termenul stabilit.

Disputa principală a vizat viitorul combustibililor fosili, finanțarea măsurilor climatice și angajamentele internaționale pentru limitarea încălzirii globale. Uniunea Europeană și mai multe state au respins proiectul final, considerând că acesta nu oferă suficiente garanții pentru reducerea emisiilor și combaterea schimbărilor climatice.

COP31, cea mai lungă conferință climatică din istorie. Negocierile s-au încheiat fără acord

După mai bine de două săptămâni de discuții intense, conferința COP31, găzduită de orașul turc Antalya, nu a reușit să producă un acord final acceptat de toate statele participante.

Negocierile, care ar fi trebuit să se încheie vineri, au continuat încă aproximativ 44 de ore, pe fondul divergențelor majore dintre delegații. Astfel, COP31 a depășit recordul anterior de durată, stabilit de conferința COP25 de la Madrid, din 2019.

Președintele conferinței din partea Turciei, Murat Kurum, a confirmat în cadrul reuniunii plenare că documentul final nu a întrunit consensul necesar pentru adoptare.

Blocajul reprezintă un nou moment dificil pentru diplomația climatică internațională, în condițiile în care statele participante nu au reușit să ajungă la o poziție comună privind măsurile necesare pentru reducerea încălzirii globale.

Uniunea Europeană a respins acordul COP31 din cauza lipsei referirilor la combustibilii fosili

Unul dintre principalele motive ale eșecului negocierilor a fost absența unei referiri explicite la combustibilii fosili în proiectul de decizie finală.

Uniunea Europeană s-a opus adoptării documentului, considerând că petrolul, gazele naturale și cărbunele nu pot fi ignorate într-un acord internațional dedicat combaterii schimbărilor climatice.

Darragh O'Brien, ministrul irlandez responsabil de climă, a transmis că UE nu poate accepta o decizie care nu menționează principalii factori care contribuie la încălzirea globală.

La rândul său, comisarul european pentru climă, Wopke Hoekstra, a criticat proiectul prezentat de președinția turco-australiană, apreciind că documentul nu îndeplinește nici măcar cerințele minime pentru un acord acceptabil.

Poziția europeană a fost susținută și de Panama, care a anunțat că se opune oficial adoptării textului.

Arabia Saudită și Rusia au criticat poziția europeană

Dezbaterile de la COP31 au scos la iveală diferențe majore între statele care susțin eliminarea treptată a combustibililor fosili și cele care consideră că petrolul, gazele și cărbunele trebuie să rămână parte a mixului energetic.

Arabia Saudită a contestat inclusiv unele concluzii și evaluări ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), în special în legătură cu tehnologiile de captare, utilizare și stocare a carbonului.

Reprezentantul saudit a susținut că toate soluțiile tehnologice ar trebui să rămână disponibile, iar fiecare stat să poată decide ce măsuri aplică în funcție de propriile condiții economice și energetice.

Rusia a criticat, la rândul său, poziția Uniunii Europene și a statului Panama. Reprezentantul rus a avertizat că renunțarea accelerată la combustibilii fosili ar putea avea consecințe asupra statelor vulnerabile, inclusiv prin creșterea costurilor energiei.

În schimb, China a anunțat că acceptă ultima versiune a proiectului de acord prezentat în cadrul conferinței.

Finanțarea climatică și tranziția energetică, alte puncte de conflict

Pe lângă problema combustibililor fosili, negocierile de la Antalya au fost marcate de divergențe privind finanțarea măsurilor de combatere a schimbărilor climatice.

Aproape 200 de state au discutat despre accelerarea electrificării, reducerea emisiilor și modul în care țările dezvoltate ar trebui să sprijine financiar statele în curs de dezvoltare, afectate în mod disproporționat de efectele încălzirii globale.

Un proiect de declarație publicat în timpul negocierilor a provocat nemulțumirea mai multor delegații, deoarece nu includea angajamente explicite privind eliminarea treptată a petrolului, gazelor naturale și cărbunelui.

În schimb, documentul făcea referire la angajamentele asumate la conferința climatică COP28, desfășurată în Dubai în 2023, când statele au convenit asupra unei tranziții treptate de la combustibilii fosili.

Un grup de peste 130 de țări, printre care state insulare, națiuni africane și latino-americane, a cerut măsuri climatice mai ambițioase și un angajament mai clar privind tranziția energetică.

Eșecul COP31 vine într-un an marcat de fenomene climatice extreme

Blocajul diplomatic de la Antalya survine într-o perioadă în care efectele schimbărilor climatice continuă să provoace pagube importante în mai multe regiuni ale lumii.

Valurile de căldură extremă din Europa și inundațiile provocate de topirea ghețarilor în Nepal se numără printre fenomenele care au atras atenția asupra riscurilor asociate încălzirii globale.

Cu toate acestea, negocierile internaționale au fost influențate și de alte probleme majore, precum conflictele armate, presiunile economice și creșterea costului vieții.

Ultimul blocaj diplomatic major comparabil în cadrul negocierilor ONU privind clima a avut loc în 2009, la Copenhaga, când statele participante nu au reușit să adopte prin consens documentul final.

Ce înseamnă eșecul COP31 pentru lupta împotriva încălzirii globale

Conferințele COP reprezintă principalul cadru internațional în care statele își coordonează politicile și angajamentele pentru limitarea schimbărilor climatice.

Lipsa unui acord la Antalya reprezintă o lovitură pentru eforturile diplomatice de accelerare a tranziției energetice și de mobilizare a finanțării necesare combaterii efectelor încălzirii globale.

Totuși, eșecul negocierilor nu anulează angajamentele asumate anterior de state și nici cadrul juridic internațional existent în domeniul protecției climatice.

Conferința COP31 se încheie astfel fără consens asupra unei noi declarații politice, evidențiind diferențele profunde dintre state în privința viitorului combustibililor fosili, a finanțării climatice și a responsabilităților privind reducerea emisiilor.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea din PMP și pe Google News

Mai multe știri din Politica Externa