Statul pierdea mulţi bani la buget, peste 2 procente din Produsul Intern Brut, numai din cauza contrabandei cu ţigări. “Romania in acest moment a ajuns sa fie controlată de un sistem care nu a mai fost din ’89 încoace. Au mai existat cazuri de corupție, dar un sistem care sa controleze tot nu. Acest sistem ne conduce pe noi toți.”, spunea un fost premier in anul 2011. Era anul în care un scandal uriaș de corupție, care ajungea până la șeful de atunci al ANAF, Sorin Blejnar, a lăsat după aproape un deceniu o serie de enigme demne de poveștile mafiote: cine era “regina” spăgii din vămi? Cum a dispărut Codruț Marta,  mâna dreaptă a lui Blejnar?  A acoperit SRI sistemul, la semnalul fostului număr 2 in servicii, Florin Coldea?

8 februarie 2011. În vama Stamora Moravița sunt descinderi de proportii – peste o sută de agenti de frontieră și șefii lor sunt ridicati de procurorii DIICOT. Toți sunt acuzați de acte de corupție, respectiv complicitate la contrabandă și luare de mită.

Procurorii DIICOT și ofiterii DGA spuneau atunci că poliștii de frontieră ar fi lăsat infractori periculoși să iasă din țară, ar fi inchis ochii la emigrantii care intrau in Romania și, mai mult, îi ajutau pe contrabandiști să își mute marfa mai ușor din Serbia în România. Astfel, tigări și alcool, ceasuri scumpe si alte produse de contrabanda intrau in tara fara ca transporturile cu care erau aduse sa fie controlate. Cei peste 100 de vamesi erau aduși cu elicopterele la București iar după judecarea lor, 68 de persoane au primit pedepse cu suspendare, iar alte 17 cu executare.

“Țoți acești vameși care în perioada 2011 au fost săltați cu elicopterele nu au fost angajați în sistemul vamal pe mandatul meu, ei, marea majoritate, au o vechime de 15, 20 de ani, de 30 de ani”,  se justifica la vremea respectivă Sorin Blejnar, fost șef ANAF, apărea ca fiind la vârful filierei contrabandiste. În timpul audierilor în cel mai răsunător scandal de corupție in vami ieșeau la iveală detalii halucinante despre o rețea întinsă ca o pânză de păianjen în toată țara. De la simpli vameși, la șefii lor și până la vârful celor mai înalte structuri din stat.

Fostul șef ANAF a fost audiat de mai multe ori la DNA. După toate denunțurile făcute împotriva sa, procurorii au reușit să contureze mai multe dosare de corupție împotriva lui Blejnar. Într-una dintre spețe, fostul șef ANAF e judecat alături de Viorel Comăniţă, fost vicepreşedinte al ANAF și Sorin Florea, comisar general adjunct al Gărzii Financiare. Toți sunt acuzați că au primit șpagă de 2 milioane de euro de la omul de afaceri, Radu Nemeş. Fiscul ar fi trebuit să protejeze gruparea evazionistă a lui Nemeș, un român extrădat din statele unite după ce autoritatile americane l-au găsit intr-un bunker, alaturi de comoară pe care nu o putea justifica. În acest dosar au fost menționate și alte nume grele cum este cel al omului de afaceri Elan Schwartzenberg. În dosar se vorbește și despre dispariția misterioasă a lui Codruț Marta, fostul șef de cabinet al lui Blejnar. Apar de asemenea și mențiuni cu privire la unii membri ai grupului de la Monaco.
Anul tecut, Curtea de Apel Bucureşti a dispus restituirea la DNA a acestui dosar.
Sorin Blejnar se află acum la închisoare după ce a fost condamnat într-un alt dosar, în mai 2019, la 5 ani de închisoare, pentru trafic de influenţă.

Luni la rând, detaliile din dosarul numit de presă Mită în vămi, au fost întoarse pe toate părțile. Unul dintre cei mai vocali comentatori a fost Valer Marian, în calitate sa de senator de Satu Mare, pe atunci. Acesta prezenta în presă informații uluitoare despre structura grupului vizat de acte de corupție. Politicianul a vorbit și despre legăturile dubioase ale SRI-ului cu dosarele de contrabandă cu țigări și combustibili.

“Din data de 3 mai 2011, am fost supus de către Serviciul Român de Informații, al cărui șef operativ era generalul Florian Coldea, de asemenea conjudețean și prieten cu președintele ANAF Sorin Blejnar, unei operațiuni de control tehnic operativ total (CTOT), pe mandat de siguranță națională. Ceea ce a însemnat o supraveghere totală la domiciliu, în incinta Senatului, la biroul parlamentar din Satu Mare și pe traseele parcurse în București și la Satu Mare.
În prima parte a săptămânii, eram monitorizat de o echipă de șapte ofițeri SRI în București, începând de la aterizarea pe aeroportul Otopeni, iar, în a doua parte a săptămânii, eram monitorizat la Satu Mare, tot de către o echipă de șapte ofițeri SRI, începând de la revenirea pe aeroportul din localitatea de domiciliu. Timp de o lună a fost adusă la Satu Mare și o dubă goniometrică cu care am fost urmărit zi și noapte, ca un terorist periculos. Costurile de operare ale unui astfel de autovehicul sunt deosebit de ridicate.”

De cealaltă parte, Vasile Lincu, șeful Sindicatului Polițiștilor și Vameșilor Pro Lex a insistat mereu că liderul mafiei din vămi nu ar fi fost Sorin Blejnar, ci un om important dn politică. Până azi, nu s-a stabilit clar cine este la vârful rețelelor de contrabandă din vămi. Clar este că fenomenul a căpătat o amploare de necontrolat. Fără un interes real al autorităților pentru a stârpi nelegiuirile care prejudiciază statul cu sute de milioane de euro în fiecare an, vămile noastre sunt ca niște site. La granițe – contrabanda a devenit un mod de viață pentru familii întregi, Iar la vârful țării se trăiește bine din șpăgi colosale. Concluzia îi aparține fostului premier Ponta.

“Vă pot da informații și am curajul să o fac. Am mai spus că, din pacate, România în acest moment a ajuns să fie controlată de un sistem care nu a mai fost din ’89 încoace. Au mai existat cazuri de corupție, dar un sistem care să controleze tot, nu. Acest sistem ne conduce pe noi toți. Nu mai poți nici măcar să te angajezi dacă nu ai recomandare de la partid.” 

 
Articolul precedentCulisele statului paralel | ”Țigareta” 1 și 2, cele mai mari dosare de corupție – tunuri de milioane. Legăturile între contrabandiști, SRI, Armată și politicieni
Articolul următorPMP critică dur PNRR: ”Guvernul nu a înțeles esența programului de reziliență și, în loc să investească în viitor, a ales să cârpească găurile financiare din economie”