Nici măcar prin cap nu mi-a trecut că așa ceva se poate.
Șefa, deja demisionară, a DSP Suceava a reușit prostia de a raporta la minister
drept bolnavi confirmați pozitiv cu Covid 19 tabelul cu cei testați. Pozitivi
sau negativi, oamenii s-au transformat în numere și au ajuns în centralizatorul
din minister drept confirmați. Firesc, autoritățile au carantinat Suceava și 8
comune. Greșeala doamnei cu pricina a adus, pe lângă armată, mitaliere, reportaje,
și o starea accentuată de frică în rândul populației. Deșteapta de la DSP și-a
dat demisia. Un fel de Dorel al administrației. Vorbind despre caz, am încercat
ca niște ziariști serioși, să contactăm pe șefii acesteia. Băieții și-au închis
telefoanele, ca struțul cu capul în nisip, doar, doar nu vom avea cum să facem
publice informațiile. Aceiași Dorei asimptomatic inteligenți. Ce vreau să spun.
Asezarea în posturi post-preluare a puterii locale sau naționale se face pe
criterii bine stabilite. Competența nu se află printre aceste criterii. Pleacă
ai lor, la fel de incapabili, vin ai noștri, deștepți dar nu artă niciodată
asta. Regula este deja împământenită, am
văzut lipitori de afișe, țuțeri de mai mari politicieni așezați în funcții care
le erau ca o pălărie mare pe un cap strâmb. Firesc aș spune, cutuma se intinde
până la listele parlamentare, locurile eligibile fiind împărțite ori pe bani,
ori pe cumetria de partid. Mai țineți minte pe popa Terheș? Aprig contestator
al LCK-ului, popa cu pricina a ajuns europarlamentar român pe salariu baban și
alte speze. Ați mai auzit ceva de domnia sa? În Parlament sunt zeci de no-name,
luați la grup că-i mai ieftin, despre care nu s-a auzit nimic. Prin instituții
ajunge câte un șefuleț parașutat via partid despre care se știe, exact nimic. Turma
de măgari condusă de vreun baron local sau național are ca scop principal
spolierea banului public. Misiunea este clară. Bani la partid, bani la buzunar,
bani și iar bani. Căci țâța statului nu seacă niciodată. La atârnătoarea
sacului de bani se lipesc și alții, aici vorbesc de cei supranumiți băieți
deștepți. Aștia își vopsesc coifurile în funcție de cum bate vântul,
rezervându-și accesul la cașcaval prin moștenire. Declarativ toți și-au găsit
hărnicia. Mulți au tupeu, ies în față ca păduchii sperând că sunt cumva indestructibili.
Asta până când o comit grav și sunt arși chiar de cei care i-au cocoloșit.
Pentru că, spune un înțelept urban, prostul pe limba lui piere. Mai devreme sau
mai târziu. În rest, silence, noi dăm de astfel de situații ca hamserul pe
roată. Ciclic. Doreii din societate sunt pereni, nimeni și nimic nu poate să-i
destabilizeze.
