Europarlamentarul PMP Eugen Tomac susține că nu doar Austria, ci și Olanda are deficiențe în aplicarea acquis-ului Schengen. Potrivit acestuia, problemele au fost descoperite în urma unor evaluări făcute chiar în vara anului trecut.
Europarlamentarul PMP Eugen Tomac susține că nu doar Austria, ci și Olanda are deficiențe în aplicarea acquis-ului Schengen. Potrivit acestuia, problemele au fost descoperite în urma unor evaluări făcute chiar în vara anului trecut.
Europarlamentarul Eugen Tomac prezintă pe pagina sa de socializare 2 documente care, în opinia sa, ‘‘pot și trebuie să fie folosite de autoritățile române și de cele bulgare în negocierile de săptămâna viitoare din Suedia” în eforturile de aderare a celor două țări la Schengen.
„Bineînțeles, nu pot să nu apreciez decizia politică a Olandei de a susține în prezent aderarea țării noastre la spațiul Schengen. Nu putem uita însă că, timp de 11 ani, ne-a fost îngrădit acest drept în mod nejustificat de către o țară care astăzi este ‘certată’ pentru deficiențe grave ce țin chiar de protejarea spațiului Schengen”, comentează Eugen Tomac.
„Guvernele român și bulgar trebuie să acționeze în mod coordonat și eficient. Este limpede că în spațiul Schengen putem și trebuie să intrăm doar împreună. Olanda se opune accesului Bulgariei, iar această decizie ne afectează în mod direct și pe noi. Prin urmare, consider că, dacă pe 26 ianuarie, la Consiliul JAI, nu avem o concluzie și un calendar asumat de corectare a votului discriminatoriu din 8 Decembrie 2022, atunci singura și cea mai rapidă cale de a intra în spațiul Schengen rămâne acțiunea la Curtea de Justiție a Uniunii Europene”, adaugă acesta.
Austria și Olanda au termene de una sau două luni pentru a transmite Comisiei și Consiliului planuri de acțiune pentru remedierea deficiențelor identificate
În urmă cu o săptămână, europarlamentarul PPE a făcut cunoscut că, la reuniunea din 19 decembrie 2022, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o decizie prin care formulează și pentru Austria recomandări de remediere a deficiențelor identificate în evaluarea din 2020 a aplicării de către această țară a acquis-ului Schengen în domeniul returnării cetățenilor unor terțe state.
Toate aceste documente vor fi transmise Parlamentului European și parlamentelor naționale, iar țările vizate – Austria și Olanda – au termene de una sau două luni pentru a transmite Comisiei și Consiliului planuri de acțiune pentru remedierea deficiențelor identificate.
Președinția suedeză a Consiliului UE organizează pe 26 și 27 ianuarie, la Stockholm, o reuniune informală a miniștrilor de interne și justiție. Agenda componentei dedicate afacerilor interne, din prima zi a reuniunii, include migrația și azilul, cu accent pe reducerea presiunii migrației ilegale către UE prin intermediul unei cooperări eficiente cu țările terțe în materie de returnare.
Pe 27 ianuarie, miniștrii de justiție vor aborda cooperarea judiciară și lupta împotriva criminalității organizate, conform site-ului președinției suedeze.
Sursa: Realitatea Din PMP
