România riscă să piardă fondurile europene din PNRR din cauza blocajului pe legea salarizării unitare. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, avertizează că jalonul va fi ratat în lipsa unui acord politic, responsabilitatea aparținând partidelor care refuză să susțină proiectul.
România este la un pas de a rata un jalon crucial din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), avertizează ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. În lipsa unui consens politic în privința noii legi a salarizării din sistemul bugetar, țara noastră ar putea pierde o tranșă directă de 770 de milioane de euro din fondurile europene.
Ședință decisivă la Palatul Cotroceni pentru legea salarizării
Ministrul interimar al Muncii a subliniat că întâlnirea programată marți la Palatul Cotroceni este crucială pentru viitorul actului normativ. Potrivit acordului politic în vigoare, proiectul de lege nu poate fi depus în Parlament fără susținerea tuturor formațiunilor din koaliție.
În prezent, partidele politice sunt divizate: două dintre ele susțin proiectul, în timp ce ultimele două au exprimat rezerve sau nu au adoptat o poziție finală. Pîslaru a punctat că responsabilitatea directă pentru un eventual eșec va aparține partidelor care refuză să voteze inițiativa.
Proiect de sub 12 miliarde de lei, compatibil cu cerințele Comisiei Europene
Dragoș Pîslaru a dat asigurări că forma actuală a proiectului îndeplinește criteriile stabilite prin PNRR și poate fi adaptată rapid ultimelor solicitări venite de la Bruxelles.
Costul estimat al noii legi a salarizării este sub 12 miliarde de lei, iar adoptarea sa ar aduce majorări de venituri pentru aproximativ 80% din angajații din sectorul public.
Val de critici la adresa sindicatelor: „O greșeală fundamentală”
Pe lângă blocajul politic, ministrul Muncii a criticat dur atitudinea confederațiilor sindicale care protestează împotriva adoptării legii, numind acțiunile acestora o „eroare de reprezentare” pentru cei 1,2 milioane de bugetari.
Protestul desfășurat marți în fața Ministerului Muncii — prin care sindicatele au cerut deblocarea negocierilor colective și creșterea salariului minim de la 1 ianuarie 2027 — a coincis cu discuțiile decisive de la Cotroceni, lucru considerat de oficial ca fiind o mișcare deloc întâmplătoare.
