ÎCCJ amână pentru 17 septembrie decizia definitivă în procesul de 5 miliarde de lei cu Guvernul

În aceeași zi, judecătorii vor decide și asupra solicitărilor Guvernului privind sesizarea Curții Constituționale (CCR) și a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

Ce a decis Curtea de Apel București

Dosarul se află în faza de recurs, după ce Curtea de Apel București a admis, pe 5 mai, acțiunea introdusă de ICCJ. Instanța a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să achite restanțele salariale, inclusiv prin rectificare bugetară.

Totodată, CAB a stabilit că plata trebuie făcută în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii. În caz de întârziere, sunt prevăzute penalități de 1% pe zi și o amendă de 20% din salariul minim brut pentru fiecare zi de întârziere.

Guvernul contestă competența instanței

În timpul procesului, Guvernul a cerut sesizarea CCR cu o excepție de neconstituționalitate privind prevederi din legea contenciosului administrativ. Executivul susține că instanțele nu pot obliga Guvernul să facă alocări bugetare suplimentare, acestea fiind atribuții exclusive ale puterii executive și legislative.

De asemenea, Guvernul a solicitat sesizarea CJUE cu o întrebare preliminară și suspendarea procesului până la o decizie a instanței europene.

De unde provin restanțele salariale

Potrivit cererii semnate de președinta ICCJ, Lia Savonea, neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al magistraților care dețin titluri executorii neexecutate de peste un deceniu și încalcă principiul separației puterilor în stat.

Restanțele își au originea în deciziile adoptate în 2023 de ICCJ și Parchetul General, prin care salariile judecătorilor și procurorilor au fost majorate cu 25%, retroactiv din 2018. Deși proiectul de buget pentru 2026 prevedea aproape 5 miliarde de lei pentru acoperirea acestor plăți, Guvernul a amânat o parte din sume și a redirecționat fonduri către un pachet de ajutoare sociale.