România rămâne în rândul celor trei cele mai corupte țări din Uniunea Europeană, alături de Ungaria și Bulgaria, relevă Indicele de Percepție a Corupției 2021 publicat, astăzi, de Transparency International. Potrivit sursei citate, în ciuda angajamentelor luate la nivel oficial, 131 de state din cele 180 analizate nu au făcut progrese semnificative în combaterea corupției, în ultimii 10 ani, iar România nu face excepție.
România rămâne în rândul celor trei cele mai corupte țări din Uniunea Europeană, alături de Ungaria și Bulgaria, relevă Indicele de Percepție a Corupției 2021 publicat, astăzi, de Transparency International. Potrivit sursei citate, în ciuda angajamentelor luate la nivel oficial, 131 de state din cele 180 analizate nu au făcut progrese semnificative în combaterea corupției, în ultimii 10 ani, iar România nu face excepție.
Indicele de Percepție a Corupției (IPC) reflectă modul în care experți independenți și din mediul de afaceri percep corupția existentă în sectorul public din 180 de state și teritorii. Clasamentul este întocmit prin acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care 0 înseamnă “foarte corupt”, iar 100 “deloc corupt”, relatează G4Media.ro.
”Cu doar 45 de puncte din 100, România rămâne în rândul celor trei cele mai corupte țări din Uniunea Europeană, alături de Ungaria (43 de puncte) și Bulgaria (42 de puncte). Percepția asupra corupției din sistemul public este similară nu doar de la un an la altul, ci și prin comparație cu rezultatele din anul 2012, când țara noastră avea 44 de puncte din 1001. La nivelul UE sunt însă și state care au înregistrat diferențe de peste 10 puncte în ultimul deceniu. Grecia și Italia au câștigat câte 13 respectiv 14 puncte în perioada 2012 – 2021. Astfel că Grecia avansează de la 36 de puncte în 2012 la 49 de puncte în 2021, iar Italia de la 42 de puncte în 2012 ajunge în 2021 la 56 de puncte. La polul opus se află Cipru și Ungaria, care au pierdut 13 respectiv 12 puncte în ultimul deceniu, ajungând la 53 respectiv 43 de puncte în IPC 2021. Media la nivelul statelor UE rămâne la 64 de puncte”, precizează organizația.
În ceea ce privește achizițiile publice în contextul pandemiei, din analiza TI reiese că pandemia de COVID-19 a dat guvernelor ocazia să își extindă puterea executivă, să ascundă informații publice și să restrângă din drepturile cetățenilor.
Mai mult decât atât, pandemia pare să fi afectat transparența și responsabilitatea, inclusiv la nivelul statelor membre UE, existând semne de îngrijorare cu privire la pași înapoi făcuți chiar și de țările din fruntea clasamentului IPC.
Transparency International precizează că, în România, unul dintre cele mai vulnerabile domenii a fost cel al achizițiilor publice, cu efecte implicit asupra transparenței cheltuielilor publice făcute în pandemie.
Transparency International Romania readuce în atenția publică Pactele de Integritate – o soluție pentru asigurarea transparenței, eficienței și tratamentului egal în achizițiile publice, prin care societatea civilă poate monitoriza investițiile publice, inclusiv din prisma utilității și corectitudinii.
Transparency International Romania reiterează faptul că este nevoie de o implicare constantă a tuturor reprezentanților societății, de la clasa politică, instituții publice, la mediul privat și cetățeni, fiecare având rolul și responsabilitatea sa în combaterea corupției.
