Marius Pașcan este deputat, președinte executiv al PMP și deschide lista PMP la Camera Deputaților în Mureș, informează g4media.ro.
Dle Marius Pașcan, sunteți președintele executiv al PMP și unul dintre cei mai vocali lideri de grup din Parlament. În actualul mandat, ați propus peste 150 de inițiative legislative, 18 dintre acestea au fost promulgate ca legi. Care sunt proiectele importante ale parlamentarilor PMP pentru viitorul legislativ?
Marius Pașcan: Desigur, după cum ați observat, am înregistrat 150 de inițiative legislative dar dintre acestea doar 18 au devenit legi. Rămânem consecvenți și le vom susține în continuare pe cele mai importante dintre aceste propuneri legislative, care au fost ignorate sau blocate deliberat, în ultimii ani, în Parlament.
De pildă, PMP este singurul partid care luptă pentru reducerea numărului de parlamentari la 300, conform rezultatului referendumului, și am înregistrat două proiecte legislative pentru ca voința românilor să devină lege. Unul a fost respins iar celălalt blocat. PMP este singurul partid parlamentar care a dorit, în mod cinstit, revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin, proiect blocat.
Un alt proiect de lege, plimbat prin sertarele Parlamentului, vizează eliminarea pensiilor speciale, totodată creșterea pensiilor veteranilor, invalizilor de război și văduvelor veteranilor. De asemenea, ne-a fost blocat proiectul de lege pentru construirea celor opt spitale regionale în România iar multe altele importante stau de mai mulți ani în așteptare dar nu le abandonăm.
În plus, prin viitoare inițiative legislative, PMP susține creșterea potențialului de consum al economiei românești pentru gazele din Marea Neagră. Rețeaua de gaze trebuie extinsă la minimum 65% pentru gospodăriile României. Susținem relansarea industriei petrochimice prin repornirea celor 5 combinate petrochimice care au aviz de mediu pentru funcționare.
Propunem un pact național pentru sănătate, dorim ca fiecare comună să fie dotată cu o ambulanță. Susținem, de asemenea, creșterea capacității de producție de medicamente în România și producerea de vaccinuri la Institutul Cantacuzino. Promovăm un program național de modernizare și construire pentru creșe și grădinițe, conform noilor cerințe de distanțare fizică, la standarde europene, inclusiv prin utilizarea surselor de energie verde.
Avem în vedere dotarea cu aparatură digitală a unităților școlare – laboratoare, biblioteci, săli de clasă, asigurarea de internet gratuit în fiecare școală și transport gratuit pentru elevi. Reducerea abandonului școlar trebuie categoric să devină prioritate. Dorim promovarea unui program național de relansare a școlilor de meserii, la standarde europene, care să permită pregătirea tinerilor pentru cerințele actuale ale pieței…
Propunem reducerea taxelor pe muncă și sporirea investițiilor vizând relansarea industriei locale, prin sprijinirea afacerilor locale, a antreprenorilor români.
Nu în ultimul rând, vă reamintesc că două proiecte importante pe care le-am inițiat, privitoare la dezvoltarea infrastructurii rutiere naționale, au devenit legi: Autostrada „Unirii” Târgu-Mureș – Iași – Ungheni și Autostrada „Nordului” Satu Mare – Bistriţa – Vatra Dornei – Suceava. Susținem realizarea operativă a acestor proiecte.
Sunt multe alte inițiative legislative pe care le avem pregătite în mai multe domenii: economie, agricultură, administrație publică, protecția mediului, siguranță și ordine publică ș.a.
Dle deputat, ne-am obișnuit ca, înainte de alegeri, să vedem alianțe, fuziuni. PMP merge însă singur în aceste alegeri. După 6 decembrie sunteți dispuși să intrați la guvernare, într-o alianță?
Marius Pașcan: Ar fi ideal să reușim să compunem o guvernare singuri, noi cei din PMP, însă privim cu încredere către viitor. Nu cred că va reuși să atingă acest deziderat niciunul dintre partidele actuale din România, prin urmare se vor configura alianțe politice pentru formarea guvernului după alegerile generale.
Așa cum am făcut-o în toate alegerile din ultimii patru ani, vom candida și acum ca partid politic consolidat, de sine stătător, iar PMP a demonstrat, prin rezultatele obținute la alegerile locale din acest an, că este a treia forță politică din România, conform numărului de aleși locali.
Evident, fiecare formațiune politică dorește să ajungă la guvernare pentru a-și putea materializa viziunea, programul, proiectele legislative și de dezvoltare. Din această perspectivă, ne manifestăm deschiderea pentru a compune o guvernare dar nu în orice condiții. Suntem un partid de centru dreapta, al valorilor creștin-democrate, conservatoare, și dorim să compunem acea guvernare care va promova cu hotărâre proiectele noastre, câteva chiar anterior menționate.
Imediat după alegeri, probabil una dintre priorități va fi adoptarea bugetului de stat pentru anul viitor. Anul trecut, ne amintim, guvernul și-a asumat răspunderea pe 23 decembrie. Cum ar trebui să fie construit bugetul pe anul viitor și care ar fi domeniile care ar trebui să primească cele mai mari fonduri, mai ales în actualul context epidemiologic?
Marius Pașcan: Consider că bugetul pentru anul viitor trebuie articulat în acord cu obținerea fondurilor europene destinate României prin hotărârea Consiliului European din luna iulie, însumând circa 80 de miliarde de euro, pentru următorii 9 ani. Este necesar ca o parte semnificativă a acestor fonduri să fie utilizată pentru revigorarea economică în perioada post-pandemiei de COVID-19, în baza Planului Național de Relansare și Reziliență.
Având în vedere că acest Plan va trebui aprobat de Comisia Europeană, până în luna aprilie 2021, la configurarea bugetului de stat, național, este obligatoriu să se țină cont de condiționările Uniunii Europene pentru obținerea acestor fonduri. Din câte știu, se impune prioritizarea reformelor structurale, de digitalizare, pentru garantarea tranziției climatice.
PMP este preocupat de investiții majore în educație și sănătate, unde considerăm că trebuie asigurate resurse bugetare importante, totodată ne preocupă susținerea alocărilor bugetare pentru marile proiecte constând în autostrăzi, căi ferate, modernizarea infrastructurii energetice și de mediu, implementarea programelor de digitalizare în economie, în administrație, agricultură etc.
Și pentru că vorbim de eficientizarea bugetului nu putem să nu aducem în discuție un alt subiect sensibil, cel al pensiilor speciale. Știm, abrogarea acestora a fost declarată neconstituțională de către CCR anul acesta, iar aceeași Curte este așteptată pe 4 noiembrie să decidă în privința impozitării cu 80 la sută a pensiilor mai mari de 7.000 de lei. Care credeți că va fi decizia Curții Constituționale?
Marius Pașcan: România avea 5,16 milioane de pensionari la finalul anului 2019, iar pensia medie lunară ajunge în prezent la aproape 1.300 de lei. O pensie specială, atenție, care nu se bazează pe principiul suveran al contributivității, pornește de la 5-6 mii de lei și depășește pentru unele categorii socio-profesionale, privilegiate, 30 de mii de lei pe lună.
Știu că cea mai mare pensie specială din România, sfidătoare pentru omul de rând, este de 77.000 de lei, fiind încasată lunar de un comandant de penitenciar, fost magistrat din perioada comunistă. Este revoltător, inacceptabil! Sigur, am văzut în spațiul public tot felul de comentarii, departajări și raportări la cine merită sau nu, cine riscă profesional, cine își pune viața și sănătatea în pericol, cine are sau nu dreptul la pensie specială…
Personal, consider că este condamnabilă chiar inventarea politică (marca PSD și a sateliților politici) și absolut imorală existența acestor pensii speciale nesimțite, indiferent de categoria profesională beneficiară. Chiar unii dintre judecătorii Curții Constituționale a României sunt beneficiari de pensii speciale nesimțite. Sper să se derobeze de privilegii, să fie doar români simpli, responsabili și de bună credință, atunci când vor judeca legea impozitării pensiilor speciale.
Aceasta reprezintă deocamdată o soluție cât se poate de justă, într-o Românie care cade economic pe fondul pandemiei, într-un stat care se împrumută în fiecare lună pentru a putea acoperi deficitul dintre veniturile la fondul de pensii și necesarul alocărilor pentru plata acestora. Altminteri, va trebui să găsim o altă soluție politică, implicit promovând modificări ale Constituției României, astfel încât cetățenii să redevină egali, fără privilegii, fără discriminări, iar echilibrul puterilor în stat să fie asigurat și prin raportare la pensii și venituri.
Dle deputat, problema defrișărilor ilegale în România este departe de fi rezolvată. Un studiu Greenpeace de anul trecut arată faptul că țara noastră pierde 3 hectare de pădure pe oră. Mai mult, primim semnale de la Uniunea Europeană care ne cere să luăm măsuri pentru a stopa tăierile ilegale. Cum poate România rezolva această problemă?
Marius Pașcan: Foarte simplu! Trebuie respectată și aplicată legislația în vigoare care a fost ades modificată și înăsprită în ultimii ani. Problema este că nu se aplică această legislație a fondului silvic cu responsabilitate, în mod corespunzător. S-a înființat Garda Verde, avem Agenția Națională de Mediu, Regia Națională a Pădurilor, o armată de instituții și reprezentanți ai statului care din păcate nu-și fac datoria.
PMP a propus chiar includerea problemei protejării pădurilor în rândul chestiunilor care țin de siguranța națională, implicit de competența Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Instituțiile statului trebuie trezite din letargie iar viitoarea guvernare are datoria să asigure respectarea cu fermitate a legislației în vigoare, atât în privința fondului silvic precum și în toate celelalte domenii de activitate.
România nu stă foarte bine nici la capitolul transparență în administrație. PMP a depus un proiect la nivelul parlamentului, care obliga primăriile să publice contractele și facturile, dar acesta a fost respins. Cum se explică un astfel de vot și care este mesajul transmis către cetățeni?
Marius Pașcan: Mă bucur că ați adus în discuție și acest subiect care reprezintă un alt proiect legislativ important, promovat de parlamentarii PMP și respins în Legislativ. Proiectul nostru impunea transparență totală în administrația publică. Propuneam să fie publicate online toate contractele și facturile instituțiilor publice.
Doar așa considerăm că poate fi stopată risipa banilor publici! Din păcate, s-a dovedit că există încă o majoritate parlamentară care nu dorește o astfel de transparență, de ce oare? Întreb retoric, pentru că fără transparență deplină, prin circuitul actual al contractelor cu clauze neavenite de confidențialitate (cu alocări din bugetul public) sau lucrări cu încredințare directă, urmând consecvent aceiași destinatari din rândul clientelei politice, prin firmele de casă, se va fura din păcate în continuare prin lege.
A se înțelege însă că nu generalizez, se întâmplă de la caz la caz, de la o administrație publică la alta. Deocamdată, s-a demonstrat prin respingerea proiectului PMP că tocmai asta s-a dorit. Sperăm să compunem o altă majoritate parlamentară și să reușim să promovăm proiectul nostru pe care îl vor reînregistra la Parlament.
Sursa: Realitatea Din PMP
