Președintele Klaus Iohannis a trimis miercuri Parlamentului la reexaminare legea care îi scutește pe jurnaliști de impozitul pe venit de 10%, printre motive numărându-se ”riscul îndepărtării de la principiul egalității cetățenilor în fața legii și, implicit, cel al echității fiscale”. ”Nu pot fi identificate acele necesități economico-sociale ori acea situație conjuncturală, ce ar impune acordarea scutirii de la plata impozitului pe venit pentru persoanele fizice care desfășoară activități de jurnalism”, se mai arată în document.
Măsura, inițiată de PSD, ALDE și PMP, a fost adoptată de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, pe 10 februarie.
În motivarea cererii de reexaminare, președintele Klaus Iohannis ridică, în primul rând, ”soluția legislativă a definirii activității de jurnalism în cadrul Codului fiscal. Potrivit șefului statului, Codul fiscal cuprinde definițiile legale ale unor termeni de specialitate, noțiuni specifice unui act normativ cu caracter extrem de tehnic, cum sunt cele de autoritate fiscală, contract de leasing, comision, dividend, dobândă, impozit pe profit, mijloc fix, redevență, titlu de participare, valoare fiscală, reținere la sursă, și așa mai departe.
”Din această perspectivă, opțiunea plasării unei definiții ce vizează o noțiune care nu se mai regăsește în nicio altă normă din cuprinsul Codului fiscal (…) vine în contradicție cu întreaga concepție normativă a legii 227/2015 (Codul fiscal) (…) În plus, semnalăm că poziționarea acestei definiții legale în conținutul unei norme ce are drept scop sistematizarea unor termeni de specialitate frecvent utilizați în Codul fiscal contravine și prevederilor art. 48 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, care impuneau, în această situație, includerea definiției legale în cauză cel mult într-un alineat subsecvent normei prin care se instituie scutirea de la plata impozitului a persoanelor care înregistrează venituri ca urmare a desfășurării activității de jurnalism”, subliniază președintele.
”Pe de altă parte, considerăm că definirea legală a activității de jurnalism fără asigurarea unei corelări cu cadrul legislativ general aplicabil mass-mediei – Legea audiovizualului nr. 504/2002 și/sau Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe – poate conduce la confuzii și probleme în aplicare atât cu privire la sfera de cuprindere a activității, cât și la exercitarea unei profesii ce ține direct de libertatea de exprimare, generând inclusiv riscul îndepărtării de la principiul egalității cetățenilor în fața legii și, implicit, cel al echității fiscale”, mai arată șeful statului.
Klaus Iohannis aduce ca argumente în sprijunul deciziei sale și o serie de decizii ale Curții Constituționale, potrivit cărora „fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci și proporțională, rezonabilă, echitabilă și să nu diferențieze impozitele pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetățeni”.
”În opinia noastră, orice politică fiscală/regim fiscal ce cuprinde tratamente diferite pe baza criteriului categoriei de contribuabil trebuie să fie susținută/susținut de o justificare adecvată și obiectivă, fundamentată economic și social. Numai în acest mod, reglementările ce instituie regimuri juridice derogatorii de la cadrul general aplicabil tuturor cetățenilor se pot constitui în instrumente necesare pentru punerea în aplicare a soluțiilor de dezvoltare economică și socială, ce răspund unei nevoi sociale reale. Or, din instrumentele de motivare ale inițiativei legislative supuse reexaminării nu pot fi identificate acele necesități economico-sociale ori acea situație conjuncturală, ce ar impune acordarea scutirii de la plata impozitului pe venit pentru persoanele fizice care desfășoară activități de jurnalism, precizează președintele.
”Din această perspectivă, se impune ca dispozițiile art. unic pct. 2 din legea transmisă la promulgare să fie reanalizate de Parlament pe baza unor date și analize concrete și fundamentate, în acord cu dispozițiile Legii nr. 24/2000. În plus, în contextul unei accentuate contestări publice chiar din partea destinatarilor normei – care văd această reglementare în relație directă cu deontologia jurnalistică– apreciem că reexaminarea soluției legislative preconizate ar trebui să se realizeze printr-un dialog real cu toți actorii implicați”, conchide șeful statului.
